Logo

NOUA NE PASA

Author: admin
Posted: 3 years ago
Read: 191506 times
NOUA NE PASA Image

NOUA NE PASA

NOUĂ NE PASĂ DE CEI ÎN NEVOIE, DE CEI BĂTRÂNI, DE CEI NEAJUTORAŢI, DE CEI BOLNAVI sau cei cu handicap, de cei mai slabi dintre noi...într-un cuvânt, de cei care aşteaptă de la noi ... un dram de UMANITATE!!!

Zappers este o structură internaţională de scriitori şi graficieni din toate continentele...oameni cărora ’le pasă’, ca şi nouă, de cei mai slabi din ţările lor, de cei mai slabi din România, pentru că lor, ca şi nouă, LE PASĂ!!!

Vă transmitem săptămânal mesajele lor de UMANITATE, de suflete deschise, către cei care au nevoie de noi...Dacă şi ţie îţi pasă, participă, donează din puţinul tău, din timpul tău sau...măcar UN CLICK, AICI!

Noi îţi oferim doar ocazia să înţelegi, să vibrezi şi, dacă vrei, să DONEZI pentru cauze CONCRETE, pentru ACŢIUNI reale, pentru OAMENI REALI ca tine!

Azi, Adam Fiaz, un american care face voluntariat în Pakistan, îţi vorbeşte despre UMANITATE; el a ales să-şi doneze ’timpul’, tinereţea celor bolnavi, celor năpăstuiţi din Pakistan!

Azi, Asociaţia FLUENS îţi vorbeşte despre ’Amintirile bătrânilor’, către care ar trebui să avem Sufletele DESCHISE, doar ei sunt ’istoria noastră’!!!

Poţi dona pentru ’PORŢI DESCHISE AMINTIRILOR’, o acţiune a Asociaţiei FLUENS, AICII!!!

Poţi transmite nevoile sau povestea ta AICI, pentru a fi cunoscută şi de alţii!!!

NOUĂ NE PASĂ! ŢIE ÎŢI PASĂ?


RO
Cred că umanitatea este cea mai mare forţă care se manifestă în noi. Ea este o forţă care ne conectează dincolo de toate graniţele rasiale sau religioase. Umanitatea este ceva de prisos, ca să spunem aşa, ea este prezentă, în proporţii uriaşe, în noi toţi, deşi majoritatea dintre noi suntem prea obosiţi să recunoaştem asta. Este ceva ce ar putea, în cazul în care ne-am uni, să depăşească totul sau nimic. Umanitatea este o forţă care nu cunoaşte nicio limită a fizicii, este abundentă, se poate prelua şi este bună în faţa oricărui alt lucru.

Cu toţii ne gândim la noi înşine de cele mai multe ori şi noi toţi trăim pentru noi înşine, dar am uitat să facem puţin şi pentru alţii. Ei bine, asta este ceea ce am decis în luna ianuarie a acestui an să nu mai fac. M-am alăturat unei organizaţii de caritate, non-profit, care activează în toate domeniile din Pakistan şi ajută oamenii, în special orfanii.

Acum, permiteţi-mi să vă spun despre prima mea zi. Ştiam deja că era o muncă voluntară. Nu am fost plătit pentru a zbura în Pakistan; Nu am fost plătit pentru nimic. Am fost acolo pentru un singur motiv: să experimentez toate acestea pentru câteva săptămâni şi m-am întors cu grămezi de texte pe care le-am scris în timpul călătoriei mele, pentru ca, mai târziu, să le transform într-o operă de non-ficţiune. Am vrut să o fac şi să pun în lumină ceva foarte important pentru mine, să vin în ajutorul populaţiilor nefericite de oameni care nu au putut să facă acest lucru pentru ei înşişi, oameni care trăiesc în patria mea: Pakistan.

Am ajuns la sediul central şi a trebuit să-mi petrec noaptea într-o cameră cu alţi patru oameni, dormind pe un covor de saltele. Dar nu contează, nici pentru mine, nici pentru echipa mea. Noi am venit aici să ajutăm alţi oameni, nu să dormim şi să mâncăm în lux.

Ei bine, dimineaţă ne-au prezentat zona, ne-au arătat echipamentele şi clinicile noastre mobile construite în interiorul unor microbuze mici. Planul nostru era să vizăm fiecare oraş mic sau zone subdezvoltate ’dehati’ în fiecare săptămână, să mergem la oameni din uşă în uşă şi să tratăm orice familie în care existau bolnavi, să le dăm câteva medicamente sau să verificăm dacă sunt familii care au dezvoltat tulburări de sănătate şi care ar putea avea nevoie de tratament.

Şi aceasta a fost viaţa mea pentru luna următoare, m-am implicat complet în această sarcină şi în scrierea celei mai bune cărţi, cu gratitudine şi imagini, ceva care ar mişca oamenii.

Am sfârşit prin a învăţa o lecţie foarte importantă în această călătorie a mea. EU am făcut toate astea doar pentru un singur motiv: pentru că mi-a păsat. Ideea s-a manifestat în mintea mea doar pentru că mi-a păsat de oameni, pentru că am avut grijă de planeta şi oamenii care trăiesc pe ea.

Autor: Adam Fiaz - USA

EN
I believe humanity to be the biggest force that manifests itself within us. Humanity is a force that connects us all beyond all racial or religious boundaries. Humanity is something superfluous, so to say, it is present in tremendous proportions, in-between all of us, yet most of us are so consumed by our selves that let it go to negligence. It is something that can, if put together, overcome over anything and everything. Humanity is a force that doesn’t know any limits of physics, it is abundant and it can take over and it is good, on top of everything else.

We all think about ourselves most the times and we all live for ourselves but we forget to do the little for others. Well, that is what I decided I wasn’t going to do anymore in the January of this year. I got attached with a non-profit charity organization working its way through all areas of Pakistan and helping people, orphans in specific.

Now, let me tell you about my first day. I already knew that the work was voluntary. I wasn’t being paid to fly out to Pakistan; I wasn’t being paid to do anything. I was there for one reason: to experience it all for a few weeks, a moth at top and go back with heaps of text that I was to write during my voyage, later to be turned into a non-fiction work. I wanted to do it so I could shed a light on something that held lots of importance to me, and that was working for the unfortunate populations of people who weren’t able to do so for themselves, people that lived in my homeland: Pakistan.

I got to the headquarters and I had to spend the night in a room with four other men, sleeping on rug-like mattresses. But I didn’t mind, nor did my crew. We were here to help others, not to sleep and eat in luxury.

Well, in the morning we were given a tour of the area, showed to our equipment and our mobile clinics built inside small vans. Our plan was to target every small city or under developed dehati areas each week, go to people door to door and treat any family who were sick, give them some medicines or give the family checkups on if anyone has developed a bodily or health disorder that might need treatment.

And now it was my life for the next month to completely absorb myself in this task at hand and write the best book ever, with utmost telling grace and imagery, something that would move the people.

I ended up learning a very important lesson in this voyage of mine. And that was that I did it all, it all rotted in my mind only for one reason: because as I cared. The whole idea manifested itself in my mind only because I cared for humans, because I cared for the planet and the people that I live amongst.

Author: Adam Fiaz - USA

Share it!
Tags: umanitate, Zappers, mesaje, ajutor, click


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

No comments yet.