Logo

Eu sunt stăpânul destinului meu

Author: admin
Posted: 3 years ago
Read: 40705 times
Eu sunt stăpânul destinului meu Image

Eu sunt stăpânul destinului meu

RO
Sunt scriitor. În plus, sunt un consultant sofware independent în Bangalore, India, care se ocupă de gigantica întreprindere tehnologică Resource Planning, a gigantului SAP. Majoritatea oamenilor spun că asta-i grozav. La început. Apoi, aproape instantaneu, întrebarea de care îmi e groază cel mai mult. Dar de ce nu obţii un loc de muncă într-o companie de software mare, ca toată lumea din Bangalore? Urmată de un spectacol condescendent de îngrijorare.

Ei bine, de ce nu? De multe ori mă întreb eu însumi, într-un moment de slăbiciune, sau atunci când pică blogul scriitorului, care nu este o întâmplare neobişnuită pentru mine. Ei bine, iată cum stă treaba. Ştiu cum e să fii un angajat într-o companie mare. Am fost unul 3 ani, unul dintre cei 450.000 de angajaţi ai uneia dintre cele mai mari companii din lume. Salariul era consistent, cel puţin pentru cineva cu experienţa mea şi aşteptări limitate. Condiţiile au fost minunate. Prestigiul asociat cu o etichetă care poartă numele companiei a fost imens. Însă, eram fericit?

Ei bine, ai fi fericit într-un decor unde eşti doar unul dintre sutele de mii de oameni, la fel de uşor de înlocuit ca un bec? Ai fi fericit să fii observat în mod constant de către manageri, care sunt, la rândul lor, luaţi pe sus de către cei mai mari în ierarhie? Nu mai pomenesc de politicianismele constante, luptele pentru supremaţie, invidiile mărunte, presiunea intensă a termenelor limită, clienţii iritaţi...Serios, am lucrat într-o companie mare şi nu e amuzant, ca să spun aşa.

De aceea am decis să iau problema în mâna mea şi am făcut ceea ce foarte puţini concetăţeni colegi de-ai mei fac – demisionarea de la o companie mare. Am devenit un freelancer. De la obţinerea unui salariu garantat în fiecare lună - la ’cerşit’ de bani în fiecare zi. De la un program fix, de 10 ore - la a fi stăpânul propriului meu timp. De la raportarea unei jumătăţi de duzină de şefi - la a fi propriul meu şef. De la consumul de alimente nocive la cantina companiei - la prepararea mai elaborată a felurilor de mâncare delicioase, toate de unul singur. De la ’nu am timp de exerciţii’ - la alergarea a 45 km, dimineaţa, şi mersul la sala de sport, seara. Şi îndrăznesc să spun, cunoscând oameni interesanţi şi prieteni minunaţi?

Sunt fericit? Fii sigur că da! Viaţa nu a fost niciodată mai interesantă, mai distractivă. Posibilităţile – nelimitate. Prieteniile – de nepreţuit. Aceasta este viaţa mea. Acesta sunt eu.

Mă semnez invocând o serie de cuvinte care tranformă viaţa din poemul incredibil ’Invictus’, scris de William Ernest Henley.

Eu sunt stăpânul destinului meu; Eu sunt căpitanul sufletului meu.

Autor: Raghav Hegde - India


Acest articol face parte din campania Friendship Experiment, iar dacă vrei să cunoşti mai bine autorul, trimite-i mesaj pe adresa de e-mail raghav@zappernews.ro

EN
I am a writer. Plus, I am a freelance software consultant in Bangalore, India, dealing with the enterprise software giant SAP’s proprietary Enterprise Resource Planning technology. That’s great, most people say. At first. And then, almost instantly, the question I dread most. But why don’t you get a regular job in a big software company like everybody else in Bangalore? Followed by a condescending show of concern.

Well, why not? It’s a question I often ask myself, in a moment of weakness, or when struck by the Writer’s Block, which is not an unusual occurrence with me. Well, here’s the thing. I know how it’s like to be an employee in a big company. I was one for 3 years, as one of the 450,000 employees of one of the biggest companies in the world. The salary was great, at least for somebody with my limited experience and expectations. The perks were wonderful. The prestige associated with a tag bearing that company’s name was immense. But, was I happy?

Well, would you be happy in a setting where you are just one of hundreds of thousands, as easily replaceable as a light bulb? Would you be happy being constantly picked on by your immediate managers, who are in turn picked on by those higher in the hierarchy? Not to mention the constant politicking, battles of one upmanship, petty jealousies, the intense pressure of deadlines, the irate clients..... Seriously, I’ve been in a big company, and it’s no fun, to say the least.

That’s why I decided to take matters into my own hand, and did what very few fellow countrymen of mine actually do – quit from a big company. Became a freelancer. From getting a guaranteed paycheck every month, to hustling for money every day. From a fixed 8 to 6 schedule, to being the Master of my own time. From reporting to half a dozen bosses, to being my own boss. From eating bad food at the company cafeteria, to preparing the most elaborately made, delicious dishes, all by myself. From ’no time for exercise’, to running 3 miles in the morning and going to the gym in the evening. And dare I say, meeting interesting people and making wonderful friends?

Am I happy? You bet! Life has never been more interesting, more fun. The possibilities – limitless. The friendships – priceless. This is my life. This is me.

I sign off by invoking a couple of life transforming lines from the incredible poem ’Invictus’, by William Ernest Henley.

I am the master of my fate; I am the captain of my soul.

Author: Raghav Hegde - India

Share it!
Tags: scriitor, freelancer, demisie, bani, prietenie


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Recent Comments

1
  • Posted by AdinaS about 3 years ago
    foarte frumos spus, acesta este idealul...