Jocuri africane

Seara este timpul distracției pentru copii. Îmi amintesc perioada copilăriei când eu și prietenii mei ne jucam tot felul de jocuri seara, după ce ajungeam acasă după școală. Părinții ne puneau la o siesta mai întâi. Dar somnul acesta de după-amiază părea foarte lung, deoarece noi vroiam doar să ieșim afară și să ne jucăm. Aveam jocuri pentru băieți, jocuri pentru fete și jocuri atât pentru băieți cât și pentru fete.

Îmi amintesc că în copilărie, băieții jucau „spins” (învârteli) pe pământ, iar fetele jucau „tente”. Învârtelile erau foarte distractive. Luam capacele de plastic de la stilouri și le învârteam pe podeaua de ciment. Urmăream cum se învârteau și cum își schimbau direcția de câteva ori până loveau ceva sau până se opreau. Băieții cronometrau timpul până ce capacul cuiva își schimba direcția. Capacul care rezista cel mai mult câștiga jocul.

Pentru fete, tente era jocul ce presupunea bătutul din palme și poziția piciorului. În timp ce doi oponenți băteau din palme, față în față, fiecare își „aruncau” picioarele într-o anumită poziție. Dacă piciorul unei fete era la fel ca al alteia, jocul se termina. Dacă pozițiile erau diferite, jocul continua. Atât de iubite erau jocurile acestea, încât copiii le jucau în timpul pauzelor la școală, iar când se întorceau acasă, le jucau din nou în fiecare seară. 

Pe tot continentul african, tradiția jocurilor de seară ale copiilor continuă.

Ghana: Menya Kwan Masen

În Ghana, jocurile copiilor erau de obicei jucate după cină sub lumina lunii. Unele dintre cele mai populare sunt Antoakyire pentru băieți și Ampe pentru fete. Găsirea drumului Menya Kwan Mansen  este un joc atât pentru fete, cât și pentru băieți. În acest joc, mai mulți copii se iau de mâini și formează un cerc. Un jucător stă în interiorul cercului și încearcă să evadeze de aici. El sau ea se învârte în cerc și întreabă „Unde merge drumul acesta?” Ceilalți îi răspund, menționând numele orașelor și satelor din jur.

Jucătorul apoi începe un cântec ce necesită răspuns de la ceilalți jucători: „Menya Kwan Masen”, iar ceilalți îi răspund „oowa”. Cântatul continuă, în timp ce jucătorul din centrul cercului caută locul cu cea mai mică rezistență, prin atingerea ușoară a mâinilor unite. Odată ce a găsit acest loc, el sau ea imediat începe să cânte mai tare, lovește ușor, scapă și fuge către libertate. Unul sau chiar doi dintre copiii care l-au lăsat să scape intră în cerc, iar astfel începe o nouă rundă a jocului. 

Uganda: Bolingo

În Uganda, jocurile copiilor de obicei implică multe cântece despre familie și multe discuții legale de ea. În jocul numit Bolingo, mai mulți copii stau într-un cerc ținându-se de mâini. Ei cântă o rimă, „Bolingo ya ya”, ce se termină în numele unui copil. Atunci când un copil își aude numele, trebuie să stea jos. Rima vorbește despre copiii ce se află acasă în timp ce mama gătește mâncarea. Odată ce toată lumea stă jos, înseamnă că tatăl vine și el acasă. Apoi toată lumea se ridică, se ia de mâini și fug într-un cerc cât de repede pot – iar aceasta este cea mai amuzantă parte a jocului pentru ei. Toți cad, se împiedică și ajung să râdă împreună!

Va urma …

Autor : Tubonemi – Nigeria
Traducător: Raluca

Evening time is fun time for kids. I remember as a child growing up that I and my friends played a lot of games in the evenings when we returned home from school. We were usually made to have siesta first, anyway. But that nap always appeared so long because we just wanted to go outdoors and play. There were games for boys and games for girls and games for both boys and girls.

In my younger days, I remember the boys playing ‘spins’ on the ground and the girls playing ‘tente’. The spins were very exciting. We would take the plastic caps of pens and spin them on smooth cement ground. We would watch the caps spin and turn several times until they slowed down and stopped or hit something along the way and stopped. The boys would time the amount of time it took for anyone’s cap to turn. The one whose cap spun the longest won the game.

For the girls, tente was the hand-clapping, leg-tossing game. As two opponents clapped their hands in rounds, facing each other, they each tossed one leg out in a certain pattern. If one girl’s leg pattern was the same as the other girl’s pattern the game ended. If it was different, the game continued. So exhilarating were these games that kids played them at break time in school and resumed playing them at home in the evenings outdoors.  
                   
All over Africa, the tradition of local evening kid games continues.

Ghana: Menya Kwan Masen

In Ghana, kid games are usually played after dinner under the moonlight. Popular ones include Antoakyire for boys and Ampe for girls. Finding the wayMenya Kwan Mansen is a game for both boys and girls. In this game, a number of children join their hands together to form a circle. One player stays inside the circle and tries to break through and escape.  He or she goes round and asks “Which way is this”? The others respond, mentioning the names of the towns and villages around.

This player then leads in a call-and-response song: “Menya Kwan Masen” and the others reply “oowa”.  This singing continues while the central player keeps moving around in the circle looking for the spot of least resistance by tapping the joined hands gently.  Having determined this spot, he or she immediately sings aloud, taps hard, breaks loose and runs away.  One of the two children who let him escape goes inside the ring and another game starts.

Uganda: Bolingo

In Uganda, kids’ games usually involve singing and talk a lot about family life. In the game called Bolingo, a number of kids stand in a circle holding hands. They sing a rhyme called ‘Bolingo ya ya’, ending in a child’s name. When a child hears their name, they have to sit down. The rhyme is about being at home while mummy cooks food. Once everyone is seated finally, it means daddy is coming home. Then everyone stands up, holds hands and runs around in a circle as fast as they can –and this is the most fun part of the game for them. They make each other fall over and they all end up laughing!

To be continued …

Author: Tubonemi – Nigeria