Seara este timpul distracției pentru copii. Îmi amintesc perioada copilăriei când eu și prietenii mei ne jucam tot felul de jocuri seara, după ce ajungeam acasă după școală. Părinții ne puneau la o siesta mai întâi. Dar somnul acesta de după-amiază părea foarte lung, deoarece noi vroiam doar să ieșim afară și să ne jucăm. Aveam jocuri pentru băieți, jocuri pentru fete și jocuri atât pentru băieți cât și pentru fete.
Îmi amintesc că în copilărie, băieții jucau „spins” (învârteli) pe pământ, iar fetele jucau „tente”. Învârtelile erau foarte distractive. Luam capacele de plastic de la stilouri și le învârteam pe podeaua de ciment. Urmăream cum se învârteau și cum își schimbau direcția de câteva ori până loveau ceva sau până se opreau. Băieții cronometrau timpul până ce capacul cuiva își schimba direcția. Capacul care rezista cel mai mult câștiga jocul.
Pentru fete, tente era jocul ce presupunea bătutul din palme și poziția piciorului. În timp ce doi oponenți băteau din palme, față în față, fiecare își „aruncau” picioarele într-o anumită poziție. Dacă piciorul unei fete era la fel ca al alteia, jocul se termina. Dacă pozițiile erau diferite, jocul continua. Atât de iubite erau jocurile acestea, încât copiii le jucau în timpul pauzelor la școală, iar când se întorceau acasă, le jucau din nou în fiecare seară.
Pe tot continentul african, tradiția jocurilor de seară ale copiilor continuă.
Ghana: Menya Kwan Masen
În Ghana, jocurile copiilor erau de obicei jucate după cină sub lumina lunii. Unele dintre cele mai populare sunt Antoakyire pentru băieți și Ampe pentru fete. Găsirea drumului Menya Kwan Mansen este un joc atât pentru fete, cât și pentru băieți. În acest joc, mai mulți copii se iau de mâini și formează un cerc. Un jucător stă în interiorul cercului și încearcă să evadeze de aici. El sau ea se învârte în cerc și întreabă „Unde merge drumul acesta?” Ceilalți îi răspund, menționând numele orașelor și satelor din jur.
Jucătorul apoi începe un cântec ce necesită răspuns de la ceilalți jucători: „Menya Kwan Masen”, iar ceilalți îi răspund „oowa”. Cântatul continuă, în timp ce jucătorul din centrul cercului caută locul cu cea mai mică rezistență, prin atingerea ușoară a mâinilor unite. Odată ce a găsit acest loc, el sau ea imediat începe să cânte mai tare, lovește ușor, scapă și fuge către libertate. Unul sau chiar doi dintre copiii care l-au lăsat să scape intră în cerc, iar astfel începe o nouă rundă a jocului.
Uganda: Bolingo
În Uganda, jocurile copiilor de obicei implică multe cântece despre familie și multe discuții legale de ea. În jocul numit Bolingo, mai mulți copii stau într-un cerc ținându-se de mâini. Ei cântă o rimă, „Bolingo ya ya”, ce se termină în numele unui copil. Atunci când un copil își aude numele, trebuie să stea jos. Rima vorbește despre copiii ce se află acasă în timp ce mama gătește mâncarea. Odată ce toată lumea stă jos, înseamnă că tatăl vine și el acasă. Apoi toată lumea se ridică, se ia de mâini și fug într-un cerc cât de repede pot – iar aceasta este cea mai amuzantă parte a jocului pentru ei. Toți cad, se împiedică și ajung să râdă împreună!
Va urma …
Autor : Tubonemi – Nigeria
Traducător: Raluca
No comments yet.