Logo

Germania/ Expozitie realizata de romi

Author: admin
Posted: 4 years ago
Read: 9920 times
Germania/ Expozitie realizata de romi Image

Germania/ Expozitie realizata de romi

RO

Anul trecut am fost la o expoziție a rromilor la Göteborgs Statsmuseum (Muzeul statului Gothenborg). A fost în esență o expoziție despre capacitatea de a se recupera a oamenilor și despre puterea acestora care m-a inspirat cu adevărat  Mi s-a părut surprinzător să aflu că există o legătură între rromi și strămoșii lor asiatici. Fiindcă pot vorbi câteva limbi care se vorbesc în subcontinentul indian, mi s-a părut surprinzător când am găsit anumite asemănări între rromi și limba Punjab (o limbă vorbită în Pakistan și India până în ziua de azi și o limbă pe care o recunosc ușor). Pentru mine a fost un șoc cultural, deoarece mereu mi-am imaginat că poporul rrom este unul nomad care își are originile în România și nimic mai mult.  

Odată aici am descoperit că există o legătură între rromi și familia mea deoarece și strămoșii mei au făcut la fel, s-au mutat din locurile cu oportunități puține către locurile care le ofereau mai mult, singura diferență fiind că ai mei au fost un pic mai norocoși decât rromii. Nu pot să-mi imaginez cât de diferite ar fi fost lucrurile azi dacă nu ar fi avut atât de mult succes, mi-e frică să mă gândesc.  

Cerșetorii rromi erau ceva obișnuit în Stockholm, în Gothenburg și în Malmo în 2014. Acum se îndreaptă în numere mari către orașul cel mai nordic al țării, Umeå, unde temperaturile scad sub -10 grade Celsius în mod regulat. Vremea și terenul nu oferă prea multă ospitalitate, însă mulți rromi aleg să se mute în orașul cel mai nordic al Suediei. Un oraș pe care, pot spune sincer, mulți suedezi nativi nu l-ar alege din pricina vremii prea dificile și a vieții prea plictisitoare.  

Înafara limitelor orașului, o parcare a unui Peco oferă puțin spațiu și nu sunt foarte multe lucruri de făcut aici, dar aceasta este acum plină de caravane care găzduiesc rromii. Nu sunt condiții perfecte de viață pentru cei mai mulți oameni, dar rromii au reușit să-și creeze o casă departe de casă. Viața e simplă, puțin dificilă și suntem gata să fugim înapoi în România odată ce strângem niște bani de aici, exclamă un locuitor al acestei parcări. Oamenii sunt mai de treabă, în unele zile nici nu trebuie să cerșim, ne ajută ei. Am făcut 200 de kronnor pe zi, mult mai mult decât dacă aș munci în construcții. Nu e vorba că îmi place să cerșesc, dar în momentul de față nu prea e nimic altceva de făcut pentru noi. Același locuitor care vrea să rămână anonim spune aceste lucruri în timp ce gătește cartofi piure - din fericire, el și familia sa nu au nimic altceva de mâncare. 

În lupta noastră de zi cu zi pentru supraviețuire, uneori e ușor să uităm de cei care nu sunt așa norocoși ca noi. Este minunat să vezi că nu și-au pierdut speranța și putem doar spera că într-o zi, vor putea să călătorească acasă – doar că de data aceasta vor avea o șansă la o viață mai bună. Până la urmă, o a doua șansă la viață merită o luptă înverșunată!  

Autor: Zak Hades - Serbia
Traducător: Raluca
Sursa photo: www.thejournal.ie

 

EN

Last year I went to a Romani exhibition in Göteborgs Statsmuseum (Gothenborg State Museum). It was in its true essence a totally awe inspiring exhibition of human resilience and strength. It was surprising for me to find a connection between the Romani people and their Asian migrant forefathers. Being able to speak a few languages spoken in the Indian Subcontinent, it was surprising for me to find common words between Romani and Punjabi language (a language spoken in Pakistan and India to this day and a language that I am well aware of). For me it was sort of a culture shock, for I had always imagined the Romani people as nomads that originated from Romania and nothing more.

Therein, I found a bound with the Romani people, for my ancestors also did the same, moved away from places with fewer opportunities to a place that offered them more, the only difference in the approach being, that they were a tad luckier than the Romanian people. I could barely imagine myself to be any different if they had not been as successful and in a way, it still fears me what it could have been.

Roma beggars became a common sight in Stockholm, Gothenburg and Malmö in 2014. Now, growing numbers are making their way to the countrys most northerly city Umeå, where temperatures regularly drop below -10C in winter. The weather and terrain offer little in hospitality yet there are more and more Romani people who are making a choice to move to Sweden’s last frontier. A city, that I must say is not even the first choice of native Swedish people who find the weather to be too difficult and life a bit too dull.

Outside the city limits, a petrol pump parking lot offers little space and things to do but the parking is now crowded with caravans that are home to the Romani people. Not perfect living conditions for most of the people but the Romani’s have been able to create a home far away from home. The life is simple, a bit harsh and we are willing to go back to Romania once we gather some money from here, exclaims a resident of this parking lot. The people are nicer, some days we do not even have to beg, they just help us. I make about 200 kronnor a day, much more than I made from working a construction job. It is not that I like to beg, it is just that for us at the moment there is not much else to do. The same resident who wants to stay anonymous says while making his mashed potatoes – unfortunately there is nothing else for him and his family to eat.

In our everyday struggle to survive, sometimes it is easy to forget those who are less fortunate. It is great to see that they have managed to keep their spirit alive and one can only hope that one day, they will be able to make their journey back home – only this time they will have a chance to make a better living; after all a second chance at better life is worth some trouble!!

Author: Zak Hades - Serbia

Share it!
Tags: romi, romania, germania,


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

No comments yet.