Logo

EU/ Fara cota de lapte...

Author: admin
Posted: 2 years ago
Read: 9479 times
EU/ Fara cota de lapte... Image

EU/ Fara cota de lapte...

RO

În 1984, Comunitatea Europeană (EC) de atunci, a introdus un sistem de cotă pentru a limita producția de lapte în statele membre. Baza pentru această cotă de lapte era cantitatea de rezervă de lapte din anul 1983.

Având în vedere cantitățile garantate ale fiecărui stat, aceasta a atribuit fiecăruia o cotă de producție fixă pentru lapte. În Germania, această rație era distribuită individual industriei laptelui. În alte state membre precum Franța, cota era tratată ca și cotele de lapte.  

Dacă un producător de lapte vindea mai mult lapte decât cota acceptată, era sancționat și trebuia să plătească suprataxă. Acest lucru a fost introdus pentru ca producția de lapte să fie neprofitabilă din punct de vedere economic. În practică, taxa era deseori mai mică decât cea plătită de producători pentru cota de lapte, deoarece laptele era livrat înainte de plătirea cotei de la mijlocul anilor 1990, mai întâi la nivelul industriei laptelui și apoi răspândindu-se la nivel național. Astfel, în câțiva ani, nu a mai fost plătită nici o taxă deoarece rata națională nu era realizată. Regulamentul acesta a fost încorporat în formarea Uniunii Europene (UE) în 1993.  

Pe 1 aprilie 2015, schema garantată a cantității a expirat, iar producătorii de lapte pot produce și livra laptele în orice cantitate doresc. 

La sfârșitul anilor 70, producția prea mare de lapte în UE a rezultat într-un surplus de lapte care a afectat piața. Pentru a regula piața pentru lapte, s-a implementat o politică de alocare a sumei licitate. Având o cantitate limitată, s-a dorit crearea unui preț standard pentru produsele din lapte.  

În contextul reformei actuale din UE în ceea ce privește agricultura, s-au luat 3 decizii în legătură cu cota de lapte: sistemul de cotă pentru lapte a fost extins până în 2014/2015. A fost anulat pe 1 aprilie 2015. Cantitățile s-au mărit în 2006 și 2008 în trei pași cu un procentaj maxim de 1.5%. În cazul Greciei și Insulelor Azore, s-au stabilit noi cote, 120.000 de tone și 73.000 de tone.  

În plus, s-a decis reducerea prețurilor de intervenție pentru unt și lapte degresat, reducerea graduală a intervenției pentru unt, anularea prețului standard pentru lapte, precum și o compensare de 60% pentru pierderea venitului.  

Printre argumentele pentru anularea cotei de lapte se numără: costurile mari care împiedică dezvoltarea companiiloe. Cota pentru lapte anulează competiția corectă între producătorii de lapte. Exportul pentru produsele din lapte nu este posibil. Cota de lapte cauzează o redistribuire de capital în cazul producătorilor de lapte. Pentru consumatori, prețurile produselor din lapte scad.   

Argumentele împotriva anulării cotei de lapte au fost: limita ar trebui să fie adaptată consumului. Odată cu anularea cotei pentru lapte, se așteaptă liberalizarea pieței produselor din lapte și deci se așteaptă o scădere a prețurilor acestor produse pe piața globală. Nivelul acesta este atât de jos încât multe companii nu mai pot acoperi costurile de producție, iar economia ar trebui să renunțe total la producția de produse lactate.  

Autor: Hvroje Fraxinus - Croația
Traducător: Raluca
Sursa photo: 

EN

In 1984, the then European Community (EC) has introduced a quota system to limit milk production in the Member States. A basis for milk quota was milk supply quantity of the milk in year 1983.

As part of the guaranteed quantities each Member State has assigned a fixed production quota for milk. In Germany, this ratio was distributed to the individual dairy plants. Other Member States such as France manage quotas as dairy quotas.

If a milk producer provided more milk than he had quotas, he was sanctioned, through the payment of a so-called super-levy. This was set so high that milk production should be economically unprofitable. In practice, the tax was often lower than that paid rents for milk quotas, because the milk was delivered before payment of the levy since the mid-1990 years first on dairy level and then netted nationwide. Thus, in some years, fell to no tax because the nationwide rate was not met. The regulations were incorporated with the founding of the European Union (EU) in 1993.

On April 1, 2015, the guaranteed quantity scheme expired and milk producers can produce and deliver milk in quantities they want.

In the late 1970s, the increasing milk production in the EC resulted in ever larger surpluses which could only be taken with high expenses from the market. In order to regulate the milk market was chosen the market policy instrument of the allocation of the bid amount. With a limited supply there was desire to get a stable price for milk products, also the EC expenditure on these agricultural markets were limited.

In the context of the current reform of EU agricultural policy three actions had been decided on the milk quota: The milk quota system was extended until 2014/15. It was abolished as of 1 April 2015. The odds were increased in 2006 and 2008 in three steps by a total of 1.5%. For Greece (120,000 t) and the Azores (73,000 t) additional quotas were determined.

In addition, was decided the reduction in intervention prices for butter and skimmed milk powder, the gradual reduction of the intervention thresholds for butter, the abolition of the target price for milk as well as a 60% compensation for the loss of income by a dairy premium.

Arguments for the abolition of milk quota included: High rate costs hamper growth of the companies in the development consent. The milk quota restricts the free competition between milk producers.  It prevents a greater export orientation of the dairies. The milk quota causes a redistribution of capital from active to leaving milk producers. For consumers, the prices of dairy products fall.

Arguments against the abolition of milk quotas were: The amount limit should be adapted to the consumption, netting should be deleted.  With the abolition of the milk quota, full liberalization of the dairy market is expected and thus a decrease in milk prices in the global market. This level is so low that many companies can no longer cover their costs and economies would have to give up dairy farming.

Author: Hvroje Fraxinus - Croatia

Share it!
Tags: lapte, cota, ue,


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

No comments yet.