Logo

Cuba/ Facultatea de Medicina, gratuita?!

Author: admin
Posted: 2 years ago
Read: 5097 times
Cuba/ Facultatea de Medicina, gratuita?! Image

Cuba/ Facultatea de Medicina, gratuita?!

RO

Hola dragi prieteni! Sunt Jamaica Urban Legend și vă aduc un nou articol despre vecina noastră dragă, Cuba. 

Sarpoma Sefa-Boakye, care a crescut în sudul Californiei și a făcut facultatea la UCLA, atunci când a auzit că poate să studieze Medicina în Cuba a crezut că e o glumă. Gluma nu era că nu există facultatea asta în Cuba – ea cunoscuse niște doctori cubanezi în timp ce studia în Ghana, așa că știa câte ceva despre sistemul de sănătate destul de puternic al Cubei. Ei i s-a părut incredibil costul.  

„Am sunat la facultate și am întrebat cât costă programul și cât sunt taxele de aplicare. Ei îmi tot ziceau „gratis, gratis”” spune Sefa-Boakye. „Cum adică să fie gratuit?” Dar într-adevăr, Școala de Medicină din America Latină – ELAM în spaniolă – este gratuită, neavând taxe pentru facultate, cămin sau altele. În 2002, ea și-a făcut bagajele și a plecat în Havana.  

Sefa-Boakye este una dintre cei 100 de americani care au mers la școală în Cuba. Țara a înființat facultatea de Medicină în 1999, după ce a trimis sute de doctori să ajute țările vecine lovite de uragane. Facultatea este o extensie a acele diplomații medicale: ELAM îi ajută pe studenții din familii sărace din afara Cubei care pot să învețe timp de 6 ani și apoi să își ajute comunitățile.

Sună asta ca o modalitate de a răspândi ideologia Cubei - știți voi, prin propagandă? Poate că da. Dar pentru unii studenți americani, faptul că școala e gratuită e pe primul loc. Unii vin aici special pentru sistemul de sănătate al Cubei și pentru ideile țării, inclusiv accentuarea medicinei de familie. În această perioadă cu prețuri uriașe pentru sănătate, Statele Unite ar putea învăța multe de la Cuba.  

Luați în considerare sistemul medical al Cubei care se descurcă mult mai bine decât altele. PIB-ul țării reprezintă o treime din cel al Statelor Unite și nu are acces la medicamentele și echipamentele medicale din Statele Unite din cauza embargo-ului impus de această țară. Dar speranța de viață în Cuba este mult mai mare decât cea a vecinului său din nord. Cum se poate asta? Cu un accent pus pe medicamentele de prevenire a bolilor pentru toți cei care se află sub un sistem național de sănătate.  

„Medicul de familie locuiește unde și lucrează. De obicei, casa lor e deasupra clinicii” a declarat Brea Bondi-Boyd, un absolvent al ELAM din 2009 care lucrează acum ca și medic de familie la Centrul Medical Contra Costa din California. Ea își amintește cum medicii veneau acasă la pacienți, cum organizau sondaje de sănătate publică în comunitățile lor și cum verificau chiar și bălțile mici sau mari unde era apă stătută pentru semne de dengue, o boală virală transmisă de țânțari. Pe scurt, doctorii din Cuba fac treaba murdară a sănătății publice.  

Sefa-Boakye, a cărei părinți sunt originari din Ghana a crescut în școli unde majoritatea elevilor erau albi, așa că a fost o revelație pentru ea când a văzut femei afro-cubaneze în poziții de putere în departamentul școlii. În Statele Unite, afro-americanii și hispanicii reprezintă doar 15% din studenții de la Medicină și doar 7% din cei aflați la conducerea facultății.  

Bondi-Boyd, care a crescut într-o familie de clasă mijlocie în Alaska, a căutat să studieze Medicina pentru că acolo putea găsi mulți studenți din familii cu venit mic și din zone rurale. „Nu simțeam că aparțin în instituțiile medicale din Statele Unite pentru că vin dintr-o familie săracă” a spus ea. Statisticile nu mint: în 2006, venitul mediu al părinților studenților care intră la Medicină în Statele Unite era de $100.000, de două ori cât media națională.  

Autor: Ricardo - Jamaica
Traducător: Raluca Ivanovici
Sursa photo: www.youthandeldersja.wordpress.com

EN

Hola, My Friends, It’s Jamaica Urban Legend here, on our lovely neighbours Cuba.

Sarpoma Sefa-Boakye, who grew up in southern California and went to UCLA, heard she could go to medical school in Cuba, she thought it must be a joke. Not that it existed—she met Cuban doctors while studying abroad in Ghana, so she knew about the country’s robust healthcare system. What was unbelievable was the cost.

“I called the office asking how much the program cost, how much the application fee was. They were just like ‘Free, free,’” says Sefa-Boakye. “How can it be free?” But indeed, the Latin American Medical School—ELAM, in Spanish—is free, charging no tuition, room, or board. In 2002, she packed her bags for Havana.

Sefa-Boakye is one of over 100 Americans who have gone to the school. Cuba established it in 1999, after the country sent hundreds of doctors to help neighboring countries hit by hurricanes. The school is an extension of that medical diplomacy: ELAM caters specifically to low-income students from outside Cuba, who come learn for six years and return to serve their communities.

Does this sound like a way to spread Cuba’s ideology—you know, propaganda? Sure, maybe. But for some American students, the school’s draw is free tuition. Others comes specifically because of Cuba’s ideas about healthcare, including its emphasis on community medicine. At a time of ballooning health costs, the US might learn a thing or two about that.

Consider Cuba’s medical system, which punches far above its weight.  The country’s GDP per is just one-tenth of the US’s,1 and it lacks access to drugs and equipment thanks to the US trade embargo. But life expectancy in Cuba is actually just above that of its northern neighbor. How? By focusing on preventive medicine for everyone under a national healthcare system.

“The primary care physician lives where they work. Their home is typically above the clinic,” says Brea Bondi-Boyd, a 2009 ELAM graduate who is now a family care physician at Contra Costa Regional Medical Center in California. She recalls doctors making house calls, doing public health surveys in their neighborhoods, and even looking for stagnant pools of water during dengue season. In short, doctors in Cuba take on the unglamorous work of public health.

Sefa-Boakye, whose parents are originally from Ghana. She grew up going to predominantly white schools, and seeing Afro-Cuban women leading school departments was a revelation. In the US, African-Americans and Hispanics or Latinos make up only 15 percent of students who enter medical school and only 7 percent of medical school faculty.

Bondi-Boyd, who grew up with working-class parents in Alaska, sought out the medical school because it attracted other students from low-income and rural families. “I didn’t get a sense that I belonged at the medical institutions in US because I’m from a poor family,” she says. The numbers bear it out: In 2006, the median parental income of students entering US medical schools was $100,000, twice the national average.

Author: Ricardo - Jamaica

Share it!
Tags: cuba, medicina, sanatate, sistem, facultate, gratutit, usa, obama,


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

No comments yet.