Logo

Australia/ Adio sportului de top ...

Author: admin
Posted: 2 years ago
Read: 5118 times
Australia/ Adio sportului de top ... Image

Australia/ Adio sportului de top ...

RO

Oamenii din Australia și lumea cricket-ului nu au fost niciodată la fel după moartea tragică a tânărului jucător de crickt, Phillip Hughes, după ce a fost lovit în cap de o minge aruncată de alt jucător, tânărul Sean Abbott într-un meci local de cricket. Australia a fost în doliu încă de atunci, iar înmormântarea lui Hughes a fost ținută în Macksville.

La înmormântare au participat peste 5000 de oameni și alte milioane au urmărit live în Australia, precum și alte milioane au urmărit din țările iubitoare de cricket precum India, Pakistan, Marea Britanie, Bangladesh, Sri Lanka, Africa de Sud, Noua Zeelandă și Caraibe. Acesta a fost cel mai emoționant moment din istoria cricketului și, după cum trebuia, căpitanul echipei de cricket australiene, Michael Clarke, a scris un elogiu deosebit care i-a făcut pe toți cei adunați la înmormântare, chiar și pe jucătorii de cricket puternici și macho, să plângă.  

Vă prezentăm mai jos transcrierea completă a elogiului deosebit pe care l-a scris Michael Clarke. Atunci când îl citiți, gândiți-vă la tânărul de 26 de ani, Phillip Hughes, care a avut o inimă atât de mare și atât de multe de oferit, dar a cărui viață a fost curmată atât de tragic:

 “Sunt profund onorat că familia lui Phillip m-a rugat să vorbesc astăzi. Sunt umil în prezența voastră, familia lui, prietenii lui și comunitatea lui. El a fost atât de mândru dr Macksville și acest lucru vedem astăzi aici.

“Înafara jocului, familia lui și cei iubiți, la vârsta de doar 25 de ani a reușit să lase o urmă asupra jocului care nu are nevoie de explicații.

“Nu știu despre voi, dar eu continui să mă uit după el. Știu că e nebunesc, dar eu aștept ca în orice minut să primesc un telefon de la el sau să îi văd fața apărând după un colț.

“Asta numim noi spiritul? Dacă da, atunci spiritul lui este încă cu mine. Și sper ca acesta să nu plece niciodată.

“M-am plimbat prin centrul SCG joi seara, aceleași fire de iarbă sub picioarele mele unde el și eu și mulți dintre cei prezenți astăzi aici au construit parteneriate, am acceptat provocări și ne-am trăit visele pe care le-am pictat în mintea noastră când eram copii. În același loc, publicul s-a ridicat în picioare pentru a-l aplauda și exact pe același teren a trimis mingea din nou și din nou. Și tot aici este locul unde a picat.  

“Am stat acolo la poartă, am îngenuncheat și am atins iarba. Jur că a fost lângă mine.

“M-am ridicat în picioare și am verificat dacă eram bine. Îmi spuneam că trebuie să înghitem în sec și să ajungem să bem ceaiul. Mă supărasem pe mine însumi pentru cum am jucat.vorbeam despre ce film vom urmări în seara aceea. Și apoi aruncam o frază aleatorie despre vaci.   

“Parcă îl vedeam cum fugea până la capătul celălalt, cum zîmbea la alt jucător și cum mă provoca la o fugă cu o voce atât de puternică încât oricine din parc ar fi putut să-l audă.

“Inima unui bărbat ce și-a trăit viața pentru acest frumos joc pe care îl jucăm și a cărui suflet a îmbunătățit nu numai sportul nostru, ci toate viețile noastre.

“Este asta ce cred oamenii indigeni despre spiritul unui om, că acesta este legat de locul pe care merg? Dacă da, atunci știu că au dreptate despre SCG. Spiritul lui l-a atins și va fi pentru totdeauna un loc sacru pentru mine.  

Eu îi simt prezența acolo și pot să văd cum a reușit să atingă atât de mulți oameni din toată lumea. Tributurile aduse lui de la iubitorii de cricket m-au ajutat să continui. Pozele, cuvintele, rugăciunile și simțul de legătură dintre oameni la această pierdere din întreaga lume mi-au arătat spiritul lui în acțiune. M-a ajutat și m-a copleșit în aceeași măsură.   

“Și dragostea trupei mele cu șepci largi și verzi și a fraților și surorilor mele aurii m-a ridicat când am crezut că nu mai pot continua. Spiritul lui ne-a adus pe toți mai aproape unii de celălalți – ceva ce știu că el a realizat deoarece este exact cum a jucat și cum a trăit. El mereu a vrut să aducă oamenii împreună și mereu a vrut să sărbătorească dragostea lui pentru jos și pentru oamenii săi.

“Este asta ce numim noi spiritul cricketului? De la fetița in Karachi ce ținea o lumânare aprinsă ca tribut la maeștrii jocului precum Tendulkar, Warne și Lara, ce au purtat doliu în fața lumii, spiritul cricketului ne-a adus pe toți împreună.  

“Noi simțim asta în adrenalina unei cover run. Sau atunci când un băiat de 12 ani din Worcester sau de Brendon McCullum din Dubai realizează o manevră tipică cricketului. Este în aruncarea de o sută cinci, la fel de important pentru jucătorii din jocurile din suburbiile din vest, la fel ca într-un meci de testare.   

“Legăturile care i-au făcut pe jucătorii de cricket din întreaga lume să-și întindă bâtele, care i-a făcut pe cei care nici măcar nu îl cunoșteau pe Phillip să lase flori la porțile Domnului și pe fiecare națiune de cricket de pe pământ să își aibă propriul tribut emoționant.

“Legăturile care i-au făcut pe jucătorii noi și cei vechi să fugă să stea lângă el. Oriunde au auzit știrea aceasta, ei s-au rugat și și-au spus rămas bun. Asta e ceea ce face jocul nostru cel mai mare din întreaga lume.

“Spiritul lui Phillip, care este acum și va fi pentru totdeauna o parte a jocului nostru, va juca rolul de custode pentru sportul pe c+are îl iubim cu toții.

“Trebuie să îl ascultăm. Să îl iubim. Să învățăm din el. Să înghițim în sec și să ne gândim la ceai. Și trebuie să continuăm. We must listen to it. We must cherish it. We must learn from it. We must dig in and get through to tea. And we must play on.

“Așadar odihnește-te în pace micuțul meu frățior. Și ne vedem la mijloc”.

Autor: Adam Fiaz - USA
Traducător: Raluca
Sursa photo: www.theaustralian.com.au

EN

The people of Australia and the world of cricket have never quite been the same since the tragic death of young cricketer, Phillip Hughes, because of being hit on the skull by a fast bouncer, bowled by bowler Sean Abbott in a local cricket match. Australia has been in mourning ever since and it was in this context that Hughes’ funeral was held in his hometown of Macksville.

The funeral was attended by over 5000 people and watched live on TV by millions of people in Australia as well as several hundred million more in cricket loving nations such as India, United Kingdom, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, South Africa, New Zealand and the Caribbean. This was the most emotional moment in the history of cricket, and fittingly, the captain of the Australian cricket team, Michael Clarke, came out with a most beautiful eulogy, which had almost everyone gathered at the funeral in tears, even the strong, rugged and macho cricketers.

We present a full transcript of Michael Clarke’s stunning eulogy. As you read it, think of the 26-year old batsman, Phillip Hughes, with such a big heart and who had so much to give, but whose life was so tragically cut short:

 “I’m deeply honoured to have been asked by Phillip’s family to speak today. I am humbled to be in the presence of you, his family, his friends and his community. He was so proud of Macksville and it is easy to see why today.

“Taken from the game, his family and loved ones at the age of just 25, he left a mark on our game that needs no embellishment.

“I don’t know about you, but I keep looking for him. I know it is crazy, but I expect any minute to take a call from him or to see his face pop around the corner.

“Is this what we call the spirit? If so, then his spirit is still with me. And I hope it never leaves.

“I walked to the middle of the SCG on Thursday night, those same blades of grass beneath my feet where he and I and so many of his mates here today have built partnerships, taken chances and lived out the dreams we paint in our heads as boys. The same stands where the crowds rose to their feet to cheer him on and that same fence, he sent the ball to, time and time again. And it is now forever the place where he fell.

“I stood there at the wicket, I knelt down and touched the grass. I swear he was with me.

“Picking me up off my feet to check if I was OK. Telling me we just needed to dig in and get through to tea. Telling me off for that loose shot I played. Chatting about what movie we might watch that night. And then passing on a useless fact about cows.

“I could see him swagger back to the other end, grin at the bowler, and call me through for a run with such a booming voice a bloke in the car park would hear it.

“The heart of a man who lived his life for this wonderful game we play, and whose soul enriched not just our sport, but all of our lives.

“Is this what indigenous Australians believe about a person’s spirit being connected with the land upon which they walk? If so, I know they are right about the SCG. His spirit has touched it and it will be forever be a sacred ground for me.

I can feel his presence there and I can see how he has touched so many people around the world. The tributes to him from cricket lovers kept me going. The photos, the words, the prayers and the sense of communion in this loss from people across the globe have shown me his spirit in action. It has sustained me and overwhelmed me in equal measure.

“And the love of my band of baggy green  and gold brothers and sisters has held me upright when I thought I could not proceed. His spirit has brought us closer together – something I know must be him at work because it is so consistent with how he played and lived. He always wanted to bring people together and he always wanted to celebrate his love for the game and its people.

“Is this what we call the spirit of cricket? From the little girl in Karachi holding a candlelight tribute to mastersof the game like Tendulkar, Warne  and Lara  showing their grief to the world, the spirit of cricket binds us all together.

“We feel it in the thrill of a cover drive. Or the taking of a screamer at gully, whether by a 12-year-old boy in Worcester or by Brendon McCullum in Dubai. It is in the brilliant hundred and five-wicket haul, just as significant to the players in a Western Suburbs club game as it is in a Test match.

“The bonds that lead to cricketers from around the world putting their bats out, that saw people who didn’t even know Phillip lay flowers at the gates of Lord’s and that brought every cricketing nation on earth to make its own heartfelt tribute.

“The bonds that saw players old and new rush to his bedside. From wherever they heard the news to say their prayers and farewells. This is what makes our game the greatest game in the world.

“Phillip’s spirit, which is now part of our game forever, will act as a custodian of the sport we all love.

“We must listen to it. We must cherish it. We must learn from it. We must dig in and get through to tea. And we must play on.

“So rest in peace my little brother. I’ll see you out in the middle.”

Author. Adam Fiaz - USA

Share it!
Tags: australia, phillip hughes, death, funeral


Post a comment

You must be logged in to leave comments. Please login by clicking here.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

No comments yet.